În anul 2015, cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,49% din PIB
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare în anul 2015 au reprezentat 0,49% din PIB, din care pentru sectorul public 0.27% şi pentru sectorul privat 0.22%. România a folosit în 2015 suma de 3.476,9 milioane lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. La sfârşitul anului trecut, îşi desfăşurau activitatea în acest domeniu 43.448 salariaţi, număr în uşoară creştere faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului 2014.
Conform informaţiilor Institutului Naţional de Statistică, în ceea ce priveşte tipul de cercetare pentru care s-au folosit mai multe fonduri, cercetarea aplicativă (activitate de investigare originală în scopul acumulării de noi cunoştinţe, fiind însă orientată, în principal, spre un scop sau un obiectiv practic specific) a fost pe primul loc, cheltuielile reprezentând 50.0% din cheltuielile totale. S-a înregistrat o creştere de 6.0% comparativ cu cheltuielile din anul 2014.
Cheltuielile cu cercetarea fundamentală (activitate experimentală sau teoretică iniţiată în primul rând, pentru acumularea de noi cunoştinţe privind aspectele fundamentale ale fenomenelor şi faptelor observabile fără să aibă în vedere o aplicaţie deosebită sau specifică) au înregistrat o scădere de 5.3% în cheltuielile totale destinate activităţii de cercetare-dezvoltare, comparativ cu anul 2014, respectiv de la 35.3% la 30.0%.
Cheltuielile cu dezvoltarea experimentală (activitate sistematică, ce se foloseşte de cunoştinţele existente acumulate de pe urma cercetării şi/sau a experienţei practice în vederea lansării în fabricaţie de noi materiale, produse şi dispozitive, introducerea de noi procedee, sisteme şi servicii sau îmbunătăţirea substanţială a celor deja existente) au scăzut cu 0.7% de la 20.7% la 20.0%.
După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2015, fondurile publice au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 41.7%, urmate de sursele de la întreprinderi, respectiv 37.3%.
Din fondurile publice cele mai mari sume au primit unităţile din sectorul guvernamental (61.2%), urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior (23.9%). Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare‐dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul mediului de afaceri (37.9%), sectorul guvernamental (32.8%) şi
sectorul învăţământ superior (29.0%).
