Ştiri

Viitorul spaţiului din Parcul Feroviarilor şi malurile Someşului, două dintre locaţiile de interes pentru clujeni şi specialişti

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmail

Parcul Feroviarilor – atuurile, viitoarea destinaţie dar şi posibilităţile de amenajare a spaţiului a fost subiectul dezbătut în curtea Muzeului de Artă marţi, 10 octombrie, în cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania.

Tema „Strategii de intervenţie în spaţiul public – Parcul Feroviarilor” a fost abordată în cadrul unei întâlniri organizate sub forma unei mese rotunde. La dezbaterea moderată de jurnaliştii Anca Dinu şi Ovidiu Blag au participat arhitecţi şi reprezentanţi ai Primăriei Cluj.

Prin apropierea de Someş, Parcul Feroviarilor, sau Grădina Feroviarilor (denumit în acest fel de unii specialişti din cauza dimensiunilor reduse pentru un parc), prezintă unele avantaje, unice în spaţiul clujean. Destinaţia pe care parcul ar urma să o aibă a fost adusă în discuţie, ca punct de reper pentru design şi organizare, având în vedere proximitatea caselor din jur şi a viitoarelor blocuri de locuinţe care urmează să fie construite în zonă. Pe lângă posibilităţile care sunt oferite de un asemenea spaţiu, s-a accentuat şi importanţa comunicării eficiente între autorităţile locale şi arhitecţii care vor contribui la amenajarea spaţiului.

De asemenea, în cadrul întâlnirii a fost amintit şi concursul organizat de municipalitate pentru regândirea malurior Someşului, „Rethinking Someş”. Această modalitate de abordare a fost apreciată ca una dintre cele mai bune pentru găsirea celor mai bune planuri şi soluţii la viitoarele proiecte. În urma anunţării câştigătorilor concursului pentru malurile râului Someş pe parcursul Municipiului Cluj-Napoca, autorităţile anunţau: „Proiectul aduce soluţii inovatoare pentru România şi propune un nou mod de a gestiona relaţia dintre mediul construit şi cel natural şi invită toţi actorii urbani să se raporteze la cadrul natural cu respect prin practici sustenabile. Este o abordare sensibila a temei de concurs. Proiectul de faţă poate deveni un model de bune practici în domeniul abordării cursurilor de apă în mediul urban.”

De altfel, unul dintre atuurile spaţiului pe care este amplasat Parcul Feroviarilor este tocmai vecinătatea cu Someşul. În concluzie, Parcul Feroviarilor este doar un spaţiu care necesită puţină atenţie, idei bune şi implicare din partea autorităţilor, pentru a deveni o oază de aer curat şi contact cu natura, în esenţă un loc frumos, mai ales pentru cei care locuiesc la bloc.

La dezbatere şi-au anunţat prezenţa: Ovidiu Câmpean, Primăria Cluj-Napoca – implicat în demersurile pentru concursul de arhitectură ce va avea ca subiect Parcul Feroviarilor; Călin Forna, Primăria Cluj-Napoca – coordonator al proiectului „Refill” din partea municipalităţii, proiect ce îşi propune identificarea, maparea şi promovarea spaţiilor cu utilizare temporară în Cluj; arhitect Vasile Mitrea – renumit arhitect şi urbanist clujean, a definit axa verde a oraşului, premiat de Academia Română în 2010, primul care a obţinut Opera Omnia din partea OART; arhitect Szabalcs Guttmann, preşedinte OART; arhitect Daniela Maier, vicepreşedinte OART şi coordonator Scena Urbană – organizator al Universităţii internaţionale de Vară Transilvania OART 2016, cu tema Parcul Feroviarilor; arhitect Dan Clinci, Asociaţia Urbannect – membru în consiliul teritorial OART, a întocmit tema concursului Rethinking Someş; arhitect Silviu Medeşan şi Laura Panait, antropolog urban, reprezintă organizaţia Colectiv A- coordonează acţiunile din cadrul initiaţivei „La Terenuri – Spaţiu Comun în Mănăştur”; arhitect Mihai Racu, vicepreşedintele Uniunii Arhitecţilor din România, Filiala Cluj – a fost implicat în concursul organizat de Fabrica de Pensule pentru Parcul Feroviarilor; arhitect Marius Moga, membru în consiliul teritorial OART – coordonator Someş Delivery.

Scris de: Alieta Pojar

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmail
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x