De interesEvenimente

Tema „Oraşe durabile” la Întâlnirile Europene din Transilvania

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmail

În perioada 14 – 16 martie 2018, Ambasada Franţei în România şi filiala din Cluj-Napoca a Institutului Francez din România organizează Întâlnirile Europene din Transilvania cu tema „Oraşe durabile”. În acest eveniment, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este partener alături de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Primăria Municipiului Alba Iulia, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, Muzeul Museikon din Alba Iulia şi Media Image Factory.

Tema din acest an abordează problema „Oraşe durabile”, aleasă în contextul în care oraşele de astăzi se confruntă cu provocarea de a se dezvolta şi de a se transforma pentru a realiza o tranziţie ecologică semnificativă, pentru a-şi schimba politicile administrative astfel încât să permită ameliorarea calităţii vieţii şi o dezvoltare economică care protejează resursele teritoriale.

Tema 1
Demersuri şi proces de guvernanţă pentru un oraş mai durabil

Planificarea urbană şi folosirea instrumentelor de cunoaştere a teritoriului pentru a facilita guvernanţa oraşului durabil.
În prezent, oraşul a devenit o miză fundamentală în dezvoltarea Franţei şi a României. Este motorul creşterii economice şi locul unde se cristalizează aşteptările sociale. Planificarea urbană strategică face legătură dintre instrumentele strategice (politici şi planificări) şi modalităţile operaţionale (regulamente, proiecte de amenajare şi servicii urbane), în vederea unei amenajări teritoriale armonioase. Obiectivul planificării şi al folosirii instrumentelor de cunoaştere este stabilirea unei coeziuni sporite între planificarea teritorială urbană şi implementarea locală a proiectelor. Reprezintă o provocare esenţială în conceperea unor noi modele de oraşe durabile în anii următori.
Acest atelier vizează generarea de noi cunoştinţe cu privire la elementele cheie ale unei planificări urbane încununate de succes şi crearea unui set de instrumente de planificare şi difuzare a cunoştinţelor asupra teritoriului.

Autorităţile locale, motor al tranziţiei?
În Franţa ca şi în România, coordonarea politicilor de dezvoltare teritorială de către autorităţile locale favorizează apariţia de răspunsuri inovatoare, cât mai apropiate de nevoile populaţiei. A tinde spre un model de oraş durabil presupune un cadru stabil al acţiunii publice şi dezvoltarea capacităţilor şi a mijloacelor financiare, juridice şi tehnice specializate. Astfel, obiectivul acestui atelier este determinarea locului şi rolului autorităţilor în materie de dezvoltare teritorială; care este capacitatea financiară, juridică şi tehnică de care dispun şi cu ce dificultăţi se confruntă în privinţa tranziţiei spre un oraş mai durabil; ce proiecte inovatoare de guvernanţă şi ce lucrări publice se pot propune la nivel local, în vederea concretizării proceselor de dezvoltare a
teritoriului urban.

Dezvoltarea participativă şi integrată a teritoriului, o guvernanţță lărgită în beneficiul proiectului teritorial.
Proiectele de dezvoltare urbană durabilă pot acum să fie percepute drept nişte proiecte politice de schimbare societală, de modificare a termenilor de analiză şi de reînnoire a democraţiei. Abordarea integrată a dezvoltării durabile a spaţiului urban propune o manieră diferită de a concepe soluţii care să răspundă la problematicile teritoriale.
Concret, se traduce printr-un demers metodologic care presupune mobilizarea şi implicarea tuturor actorilor competenţi şi interesaţi, ca element cheie al unei guvernanţe lărgite, al unei coerenţe veritabile între sectorul public şi privat şi al unei convergenţe spre o dezvoltare mai durabilă a oraşelor. Astfel, care este, în România şi în Franţa, locul actorilor din sectorul privat în crearea unui oraş mai durabil? Care este implicarea locuitorilor în politicile orăşeneşti şi în ce manieră pot contribui la construcţia unor politici publice la nivel local? Cum pot interacţiona şi colabora utilizatorii oraşelor şi autorităţile locale? Care este rolul şi locul ONG-urilor? Ce răspunsuri pot să aducă pentru a completa acţiunile întreprinse de autorităţile publice?

Tema 2
Oraşul durabil: prioritate pentru bunăstarea şi calitatea vieţii locuitorilor

Care sunt consecinţele creşterii şi expansiunii urbane pentru dezvoltarea durabilă?
Deşi o creştere durabilă a teritoriului este înainte de toate o creştere controlată, ca şi în alte ţări europene, urbanizarea în România este încă asociată cu operaţiuni de amploare, care au creat ansambluri rezidenţiale mari şi au dezvoltat cultul construcţiei de clădiri, fără a avea neapărat un control global asupra expansiunii urbane generate. Prin urmare, modalităţile de amenajare a teritoriului trebuie, în ciuda moştenirii istorice, să respecte o dezvoltare mai durabilă. Şi în Franţa extinderile teritoriale necontrolate reuşesc să ocupe în mod nechibzuit spaţii, iar acestea nu sunt sustenabile pe termen lung.
Acest atelier îşi propune să descopere care sunt priorităţile în vederea evitării transformărilor ireversibile şi al acţiunilor în sensul unei dezvoltări mai durabile şi care sunt politicile publice existente în materie de extindere urbană.

Terenul industrial dezafectat: potenţial de refolosire, de transformări şi mutaţii urbane.
Spaţiul geografic evoluează, adesea lent, alteori rapid, chiar brutal, în special atunci când un sistem economic înlocuieşte un altul care a structurat spaţiul urmând o logică diferită. Consecinţele spaţiale ale acestor transformări sunt foarte vizibile în oraşe. Soarta acestor spaţii decăzute şi, prin urmare, degradate, reprezintă o miză majoră pentru viitorul oraşelor în cauză. Există în prezent schimbări urbane de amploare materializate prin proiecte de renovare, de unde dificultatea de a corela renovarea urbană şi menţinerea unui patrimoniu mai vechi. Cu toate acestea, anumite spaţii au fost reabilitate conform unei logici ce vizează atât renovarea construcţiilor cât şi destinaţiile acestora, în sensul unei dezvoltări teritoriale durabile. Astfel, care sunt, prin prisma dezvoltării durabile, mizele economice ale reconversiei terenurilor industriale dezafectate? Care sunt exemplele de bune practici axate pe includerea unui teren industrial dezafectat într-un demers de reînnoire durabilă a oraşelor?

Valorificarea identităţii teritoriale prin patrimoniul istoric: un atu pentru atractivitatea locală.
Fie că este considerat o moştenire sau o resursă economică, patrimoniul urban este un obiect evolutiv, în permanenţă renegociat. Legătură între trecut şi viitor, acesta reprezintă o miză majoră pentru politica de dezvoltare. Patrimonializarea oraşului arată anumite preocupări ale societăţii şi exprimă, de asemenea, dorinţa unei noi înrădăcinări, a unei redobândiri a teritoriului şi subliniază importanţa simbolului. Încorporarea dezvoltării durabile în politicile urbane deschide o altă perspectivă şi presupune căutarea unei abordări diferite, a unei noi viziuni asupra oraşului. Dezvoltarea şi încurajarea evoluţiei unui oraş bazându-te pe urmele trecutului său înseamnă în acelaşi timp respectarea istoriei şi transmiterea culturii sale. Este o muncă pedagogică, de reînnoire a economiei, de conştientizare a patrimoniului arhitectural urban.
Vom încerca să vedem de unde venim pentru a afla încotro ne îndreptăm, prin valorificarea patrimoniului. Astfel, cum poate deveni valorificarea patrimoniului o axă fundamentală în dezvoltarea economică, turistică sau culturală a teritoriilor.

Renovarea cartierelor precare în perspectiva unui oraş durabil: o miză socială.
Dezvoltarea durabilă a oraşelor implică transformarea în profunzime a practicilor, a politicilor şi a sistemelor de actori, îndeosebi cu privire la chestiunea inegalităţilor socio-spaţiale, aşa cum sunt ele exprimate într-un oraş contemporan, inclusiv la nivel local. Obiectivul principal al intervenţiilor în cartierele prioritare este lupta împotriva situaţiilor de urgenţă socială şi de excludere în spaţiul urban şi favorizarea inserţiei profesionale, sociale şi culturale a populaţiilor care locuiesc în mari ansambluri rezidenţiale sau cartiere degradate.
Prezentul atelier va urmări înţelegerea interacţiunilor directe între renovarea urbană şi dezvoltarea socială; care sunt aspectele esenţiale în privinţa administrării, realizării şi acceptării proiectelor de renovare a cartierelor precare. De asemenea, va aborda pe larg chestiunea habitatului informal, o veritabilă miză pentru o dezvoltare mai durabilă a
oraşelor.

Tema 3
Tranziţia economică, digitală, energetică şi inovaţia în beneficiul dezvoltării durabile

Dezvoltarea economică locală şi inovaţia în sprijinul unui oraş mai durabil.
Teritoriile urbane joacă un rol esenţial în calitate de motoare economice, de locuri de relaţionare, de creativitate şi de inovaţie. În acelaşi timp, oraşele, în Europa în special, se confruntă cu o serie de mutaţii sociale şi economice profunde. Materializarea oraşului durabil presupune repunerea în discuţie a modelului de dezvoltare economică teritorială şi a modelelor economice de întreprindere aferente, în scopul implementării unor soluţii noi care să răspundă altor moduri de viaţă urbane, să gestioneze efectele neprevăzute (pozitive sau negative) de mediu, ecologice şi sociale şi să favorizeze integrarea funcţiilor oraşului.
Astfel, cum poate deveni perspectiva unui oraş mai durabil o pârghie pentru noi modele economice şi de dezvoltare, sporind atractivitatea teritoriului? Ce viziuni asupra oraşului şi asupra economiei funcţionalităţii pot fi dezvoltate, din perspectiva dezvoltării durabile? Ce rol poate juca sectorul privat – capacitatea sa de investiţie, de expertiză şi know-how-ul său – în vederea conjugării avantajelor specifice sectorului public şi privat?

Miza mobilităţii urbane: care sunt alternativele de deplasare?
Organizarea mobilităţii de mâine înseamnă de asemenea înţelegerea oraşului de astăzi. Mobilitatea este un element constitutiv al dezvoltării urbane care face parte dintr-un ecosistem mai larg. Chestiunea mobilităţii în oraş poate presupune depăşirea dimensiunii tehnice a deplasării. Necesită luarea în considerare a dezvoltării activităţilor urbane şi a organizării acestora în ansamblul lor, a naturii diferitelor spaţii, a ţesutului social, economic care caracterizează aceste activităţi. Problematica transportului urban pune în discuţie, înainte de toate, accesibilitatea diferitelor spaţii de viaţă, în sensul durabilităţii, necesară în contextul controlului consumului de combustibili fosili şi a limitării poluării urbane.
Astfel, cum să abordăm o strategie a mobilităţii durabile, cu ce instrumente de măsură şi pentru ce scopuri? Care sunt alternativele existente pentru o mobilitate mai verde, corelată cu o utilizare performantă?

Tranziţia digitală în beneficiul oraşului durabil.
Schimbările climatice presupun conceperea unor oraşe cu un consum mai scăzut de energie şi cu o rezistenţă mai mare; emergenţa societăţii civile şi evoluţia tehnologiilor informaţiei fac ca redefinirea spaţiilor de dialog pentru amenajarea oraşelor să fie necesară. În Franţa, ca şi în România, revoluţia informaţională devine foarte amplă datorită multiplicării sistemelor digitale şi exploziei de obiecte conectate şi posibil partajate. Tranziţia digitală deschide perspective importante pentru oraşul durabil: instrumente eficiente pentru coordonarea sistemelor urbane, posibilităţi de deschidere şi de diseminare a informaţiei în vederea unei administrări mai parteneriale, participative şi optimizate a oraşului. Acest atelier îşi propune prezentarea inovaţiei tehnologice în beneficiul inovaţiei organizaţionale şi a dezvoltării unei utilizări inteligente, dar şi a inovaţiei tehnologice în beneficiul tranziţiei energetice.

Tranziţia energetică în beneficiul oraşului durabil.
Resursele de combustibili fosili (cărbune, petrol şi gaz) sunt pe cale de a se epuiza. Restricţiile privind emisiile de dioxid de carbon şi perspectiva asumată pe scară largă privind creşterea costurilor de acces la energie schimbă datele problemei energetice. Acest lucru duce la căutarea de noi modele, atât pentru consum cât şi pentru aprovizionarea oraşelor, în concordanţă cu o moştenire importantă de structuri şi reţele existente deja. În acest cadru, oraşele sunt mai receptive la derularea anumitor experimente, care apar în cadrul unei noi mize, şi anume adaptarea la schimbările climatice.
Acest atelier îşi propune să exploreze modalitatea în care oraşele pot contribui la limitarea cererii energetice; cum se pot conserva resursele şi cum se poate limita impactul ecologic al oraşului. Ce soluţii au fost dezvoltate în Franţa şi în România pentru a lupta împotriva precarităţii energetice? De asemenea, va aduce în discuţie în ce fel mai exact chestiunea încălzirii urbane este o provocare pentru un oraş mai durabil.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmail
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x