Pădurea de molizi de Tudor Giurgiu; o poveste uitată din Basarabia, cu ecouri în prezent

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmail

Regizorul Tudor Giurgiu și-a prezentat în cadrul TIFF.24 cel mai recent film, Pădurea de molizi.

Vineri, 20 iunie, la Casa de Cultură a Studenților, clujenii au putut urmări în premieră cea mai nouă realizare cinematografică a regizorului Tudor Giurgiu, Pădurea de molizi. Filmul, un hibrid între ficțiune și documentar, este inspirat de drama de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941. Fila de istorie spune povestea comunității românești din Basarabia, masacrată în încercarea disperată de a-și găsi refugiu în fața ocupației sovietice.

Deși tratează un episod dureros din istoria recentă, și tonul este în general unul serios, filmul reușește să smulgă și câte un zâmbet pe ici pe colo. Câteva momente mai amuzante au fost strecurate printre imaginile de o tristețe apăsătoare, redate prin imagini, sau doar create în mințile spectatorilor prin liniile de text interpretate impecabil.

Coca Bloos face un rol de excepție. În timpul unui monolog mai lung, în care povestește atrocitățile pe care le-a trăit personajul ei, lacrimile sunt greu de stăpânit. Ionuț Caras este o prezență care în această poveste aduce echilibru și transpune în prezent povestea. Chiar dacă întâmplările din Pădurea de molizi au avut loc cu foarte mult timp în urmă, unele aspecte pot fi corelate cu ce se întâmplă în prezent, cu războiul, dar și cu lupta ce se duce în spatele cortinei, prin dezinformare și propagandă.

La premiera filmului a fost prezent Mircea Andreescu, actorul din rolul principal masculin. Cu tonul lui calm, acesta a interpretat cu naturalețe povestea supraviețuitorului.

„Toate aceste întâmplări din istorie (n.r. glorioase) s-au bucurat de ecranizări, fie că era vorba de daci, fie că era vorba victoriile lui Ștefan cel Mare asupra turcilor, dar niciodată nu s-a povestit despre lucrurile astea crâncene. Și uite că s-a găsit un regizor, un scenarist, care s-au aplecat asupra acestor aspecte ale istoriei noastre.” a spus Mircea Andreescu, în cadrul sesiunii de Q&A.

Regizorul Tudor Giurgiu a ales să arate publicului noul film de ziua lui.

Vineri seară, când a urcat la final pe scena Casei de Cultură a Studenților, Tudor Giurgiu a fost aplaudat la scenă deschisă, de un public vizibil emoționat. Înainte de film, dar și după, strigăte de „La mulți ani” adresate lui s-au auzit răzleț din sală.

Despre istorie și film, în cadrul sesiunii de Q&A, regizorul a declarat: „Istoria recentă cred în continuare că nu e suficient de bine cunoscută. … Eu am găsit subiectul acesta acum 9, 10 ani. Nu prea știam nimic despre ce s-a întâmplat la Fântâna Albă. … La început filmul a avut un alt scenariu, o altă formulă, voiam să facem un film epic, mare, o desfășurare amplă de forță. Anii trec, te schimbi și tu, se schimbă vremurile, și la un moment dat am revenit la aceste interviuri (n. r. interviurile cu supraviețuitorii).”

Actorul clujean Dorel Vișan a fost la film, iar la final a ținut să-l felicite pe Tudor Giurgiu pentru realizare. El a spus și câteva cuvinte despre situația actuală.

„Omul este, ceea ce spunea Blaise Pascal, lepădătura universului. Dar este și ceea ce spunea Shakespeare, coroana creației. Cea mai mare lucrare a creatorului. Depinde spre care cale se îndreaptă. Spre sublim sau spre lepădătură. Trăim vremuri în care funcționează lepădătura.”

Un film de urmărit, o istorie care se repetă

Pădurea de molizi este un film bun, greu de privit uneori pentru cei sensibili. Și dacă ar fi fost doar o ficțiune, subiectul ar fi fost de o tristețe imensă. Dar, știind că ecranizarea este inspirată din fapte reale, este șocant. Filmul este bine legat, povestea curge lin, iar imaginea și muzica sunt excelente. Pădurea de molizi transmite emoție și provoacă la un exercițiu de imaginație. Publicul a reacționat cu zâmbete la unele scene, și a avut ochii înlăcrimați la altele. Evenimentele de pe marele ecran au făcut-o pe o doamnă din public chiar să-și facă cruce la un moment dat, vizibil marcată de o scenă tragică.

Istoria se repetă; poate în alte locuri și cu alți oameni, dar cu un deznodământ similar. Se vorbește în film despre invadatori, crime, deportare, smulgerea oamenilor cu forța din locurile în care odată trăiau liniștiți și fericiți, totul în numele imperiului de la răsărit, complet insensibil la tragedia umană.

Conform realizatorilor, filmul va putea fi văzut în cinematografe în luna octombrie.

Scris de: Alieta Pojar

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmail