Populaţia rezidentă în România, în scădere de la an la an

Populaţia rezidentă în România la 1 ianuarie 2019 era în scădere cu peste 125.000 persoane față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor culese și transmise de Institutul Național de Statistică (INS).

Conform INS, la 1 ianuarie 2019, populaţia rezidentă în România a fost de 19.405.000 persoane, în scădere cu 125.500 persoane faţă de 1 ianuarie 2018. Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuților-vii cu 75.729 persoane).

La 1 ianuarie 2019, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10.450.000 persoane, în scădere cu 0.5% faţă 1 ianuarie 2018.

● Populaţia urbană, deși în scădere cu 0.5% faţă 1 ianuarie 2018 este majoritară, 53.9% din totalul cetățenilor trăind la oraș.

● Populația de sex feminin este majoritară – 51.2%. La 1 ianuarie 2019, populația feminină era de 9.934.000 persoane, în scădere cu 0.4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

● Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 118.8 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani ajungând la 568.000 persoane (3.598.000 faţă de 3.030.000 persoane), în creştere faţă de 498.000 persoane la 1 ianuarie 2018.

● Raportul de dependenţă demografică a crescut de la 51.1 la 51.9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.

● Soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost negativ (- 57.582 persoane).

Conform datelor despre populaţia rezidentă, ponderea categoriei de vârsta 0-14 ani s-a menținut la nivelul anului 2018.

● Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2018 remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).

● Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 116.3 (la 1 ianuarie 2018) la 118.8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2019).

Conform INS, ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie s-a menținut la valoarea determinată pentru 1 ianuarie 2018 (15.6%), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0.3 puncte procentuale (de la 18.2% în 2018 la 18.5% la 1 ianuarie 2019). Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 51.1 (la 1 ianuarie 2018) la 51.9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2019).

România continuă să fie o ţară de emigrare.

Fenomenul de emigrare constituie cea de-a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării, conform INS. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2018 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 57.000 persoane.

● În cursul anului 2018, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (59.6%).

● Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (54.0%).

Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.