Premiile BATRA 2017, la extreme: între viziuni extraordinare şi prezentări lacunare, între diversitate prea mare şi lipsă de opţiuni

Bienala de Arhitectură Transilvania, BATRA 2017, care a avut loc la Cluj-Napoca în perioada 7 – 15 octombrie 2017, şi-a desemnat aseară câştigătorii. Jurnaliştii Anca Dinu şi Ovidiu Blag au fost prezentatorii evenimentului care s-a desfăşurat în curtea Muzeului de Artă.

Juriul, format din 5 specialişti de talie internaţională (Borislav Ignatov – preşedinte, Georgeta Gabrea, Oana Simionescu, Pedro Ravara şi Francesco Fresa) a avut de ales dintr-un total de 67 panouri la cele 8 secţiuni propuse. Ei au apreciat calitatea în general bună a lucrărilor şi, tocmai de aceea, au decis să acorde trei categorii de „distincţii”, respectiv, în ordinea valorii: nominalizare, menţiune şi premiu.

foto: Vlad Cupşa

Pe de altă parte, membrii Juriului au observat şi sancţionat ca atare şi minusurile. Piaţa Unirii – latura de Vest a fost singurul proiect din regiune înscris la „Arhitectura Spaţiului Public”.„Prezentarea lacunară a multor proiecte a constituit o provocare pentru procesul de jurizare. Astfel, la una dintre secţiuni, Arhitectura Locuinţei Colective, unde s-au înscris trei proiecte, am decis în unanimitate să NU acordăm niciun premiu, din cauza faptului că lipsesc informaţii mai clare despre context şi despre spaţiile interioare – comune sau private. De asemenea, la secţiunea Arhitectura Spaţiului Public, SINGURUL proiect înscris, cel al Pieţei Unirii din Cluj-Napoca, Latura de Vest, realizat de arh. Eugen Pănescu, Tudor Pănescu şi Adrian Borda de la Biroul de Arhitectură Planwerk, NU a primit premiu, pentru că nu ni s-a părut etic să facem acest lucru. Conform regulamentului, pentru ca o secţiune să poată beneficia de imparţialitate şi să poată da un câştigător, trebuie să aibă minim trei proiecte înscrise. Totuşi, considerând calitatea proiectului, precum şi importanţa susţinerii acestei categorii, juriul a decis să-i acorde menţiune”, a declarat Borislav Ignatov, preşedintele Juriului BATRA2017.

Celelalte secţiuni ale Concursului BATRA 2017 au avut următorii câştigători:

1. Arhitectura Locuinţei Individuale – 9 proiecte înscrise: 1 menţiune, 1 premiu.
„Tema locuirii este poate cea care ne apropie cel mai mult de utilizatorii arhitecturii, şi cu siguranţă cea mai frecventă temă de proiectare pentru mulţi arhitecţi. Este un vector important în generarea şi regenerarea spaţiului public, prin felul în care aceasta reuşeşte să genereze legături între aceasta şi comunităţile care îi dau viaţă”, a declarat arh. Oana Simionescu.
Premiu: Casa cu Panoramă – Recuperarea memoriei unei case vechi, Braşov realizat de către arh. Attila Kim din Cluj împreună cu Chiş Gabriel şi Alexandru Szuz-Pop.
Apreciere juriu: proiectul este unul excepţional atât prin povestea sa, cât şi prin complexitate şi raportare la context. Juriul apreciază simplitatea materialelor ca şi contrapondere la complexitatea volumetrică a casei în relaţie cu situl.

foto: Vlad Cupşa

2. Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie – 16 proiecte înscrise: 2 nominalizări, 1 menţiune, 1 premiu.
Premiu: Restaurant Werk, Hunedoara – realizat de către arh. Irina Filofi şi arh. Cătălin Trandafir.
Apreciere juriu: prin calitatea spaţiilor, materialitate, inserţia în context şi atmosfera obţinută, a atras atenţia juriului, care a apreciat coerenţa acestui proiect şi abilitatea arhitecţilor de a lucra cu spaţii, materiale şi lumină.

foto: Vlad Cupşa

3. Arhitectura patrimoniului cultural – 4 proiecte – 1 nominalizare, 2 menţiuni, 1 premiu.
„Patrimoniul cultural şi reabilitarea sa încă sunt, din păcate, subiecte sensibile în acest context european – România. În ciuda acestui fapt, proiectele înscrise la această categorie de concurs au fost apreciate de juriu pentru calitatea lor, astfel că au fost nominalizaţi sau menţionaţi toţi autorii lor, pentru a-i încuraja să-şi continue munca”, a spus arh. Georgeta Gabrea.
Premiu: Reabilitarea Palatului Cultural, Blaj – realizat de arh. Vlad Sebastian Rusu.
Apreciere juriu: Acest proiect a întrunit în unanimitate voturile apreciative, este de departe cea mai remarcabilă realizare, o viziune extraordinară, inovativă, cu atenţie sporită la detalii care captează atenţia din oricare punct de vedere ar fi abordat. Proiectul a fost apreciat drept excepţional nu numai în cadrul categoriei din care face parte, ci la nivelul întregului concurs.

foto: Vlad Cupşa

4. Arhitectura spaţiului interior şi scenografie – 16 proiecte, 2 nominalizări, 1 premiu.
„Această categorie prezintă o serie de intervenţii foarte diferite prin prisma spaţiului amenajat. Dintre cele 16, patru proiecte au atras atenţia juriului prin simplitatea şi, în acelaşi timp, prin complexitatea cu care au abordat temele propuse şi au impresionat prin importanţa acordată amănuntului, punerii în valoare a obiectelor vechi, recondiţionarea şi reintegrarea acestora în proiectul final”, a precizat arh. Pedro Ravara.
Premiu: Reframe, Castelul Bánffy, comuna Bonţida, jud. Cluj- realizat de către arh. Alexandru Fleşeriu şi Péter Eszter, de la Biroul de Arhitectură Norma.
Apreciere juriu: proiectul a fost remarcat pentru calitatea excepţională a atmosferei obţinute. Recunoaşterea calităţilor spaţiale ale contextului şi curatorierea atentă a elementelor de intervenţie în raport cu acestea sunt atribute ce au stat la baza deciziei juriului.

5. Microarhitectura / Arhitectură Temporară / Design de Obiect – 10 proiecte: 1 nominalizare, 1 menţiune, 1 premiu.
„Juriul a apreciat în mod deosebit calitatea proiectelor înscrise în această secţiune, precum şi capacitatea acestora de a însufleţi lucruri, oameni, locuri. Această categorie este, poate, cea mai diversă ca tip de proiecte. Dar tocmai această diversitate a făcut dificilă compararea proiectelor”, a subliniat arh. Francesco Fresa.
Premiu: Microarhitectură şi design de obiect în spaţiul de intrare al Fabricii de Pensule, Cluj-Napoca- realizat de către arh. Klara Veer, de la Biroul de Arhitectură KVAD architecture & design.
Apreciere juriu: Curatorierea atentă a obiectelor ce fac parte din acest spaţiu, poziţionarea lor, precum şi proiectarea atentă în raport cu scara şi materialitatea locului în care sunt inserate, buna gestionare a conţinătorului, contribuie împreună la generarea unui model de punere în valoare a patrimoniului industrial neclasat.

6. Proiecte culturale / Iniţiative / Experimente- 7 proiecte: 1 nominalizare, 1 premiu.
Premiu: Regenerare prin cultură: 5 ani de lucru în cartier, iniţiativa „La Terenuri – Spaţiu comun Mănăştur” – coordonat de către arh. Silviu Medeşan.
Apreciere juriu: datorită complexităţii temelor propuse, a fundamentării teoretice, a multidisciplinarităţii şi a consecvenţei cu care s-a intervenit în timp.

foto: Vlad Cupşa

Surpriza acestei categorii a venit de la juriu, care, datorită complexităţii şi temelor propuse, a decis să nominalizeze simbolic, pe lângă nominalizarea oficială a Dorna Art, Vatra Dornei – Festival de artă şi cultură urbană – coordonat de către arh. Ioana Alessei, şi toate celelalte 5 proiecte înscrise, pentru a fi cunoscute de comunitate:
– Scena Urbană; Memorie – Conexiuni virtuale – Intervenţie în Cimitirul Central Cluj; Şcoala
Internaţională de Vară: Resilient Places and Spaces – Design for Risk Reduction. Toate trei proiectele au fost coordonate de către arh. Daniela Maier.
– Workshop Fabrica de Timp Liber – coordonat de către către arh. Dana Julean, arh. Ionuţ Julean, Daniel Lucian Şerban.
– Casa cu clăi – coordonat de către arh. Laura Zaharia.
Apreciere juriu: originalitatea şi subtilitatea necesităţii obiectivelor unora dintre proiectele înscrise; îşi exprimă regretul de a nu fi apreciate în operă proiectele care ar putea avea un impact interesant asupra mediului construit din ţara noastră.

Pe lângă cele 8 categorii de concurs, şi la ediţia aceasta, ca şi la ediţia precedentă, a fost premiat şi cel mai bun articol cu şi despre arhitecţi/arhitectură. S-au înscris 11 articole, iar jurizarea a fost făcută de către arhitecţii Georgeta Gabrea, Oana Simionescu şi Constantin Gorcea.
Premiul i-a revenit arhitectului Şerban Ţigănaş, pentru o serie de articole publicate în Arena Construcţiilor 2016-2017:
– Despre calitatea arhitecturii?
– De ce avem un mediu construit haotic?
– Concursuri pentru soluţii de arhitectură, între şansă şi păcăleală
– Cine este şi cine ar trebui să fie arhitectul şef?
– Cine este autorul unei construcţii?
– Chiar putem construi orice?
– Ce trebuie să aşteptăm de la construcţiile de mâine?

Dacă în cazul câştigătorilor celor 8 secţiuni, premiul, pe lângă trofeu şi diplomă, a fost în valoare de 5.000 lei, la această secţiune specială – Articole, suma primită a fost de 2.000 lei.

Ultimul premiu al serii a fost cel „de onoare”, Opera Omnia, acordat, post-mortem, pentru întreaga activitate de excepție arhitectului George Cristinel, cel care a proiectat Catedrala Ortodoxă din Piaţa Avram Iancu şi Colegiul Academic de pe strada Kogălniceanu. La această din urmă clădire s-a desfăşurat momentul de încheiere al Galei: dezvelirea unei plăcuţe de monument de arhitectură în memoria arhitectului George Cristinel.

foto: Vlad Cupşa

Modalitatea de jurizare pentru cele 8 secţiuni a fost următoarea: juraţii au vizionat online proiectele, începând de luna trecută, şi au corespondat între ei, reuşind astfel să contureze o ideea despre fiecare proiect în parte şi să acorde un punctaj propriu fiecărei planşe. Apoi, au vizionat lucrările „live”, în curtea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, pe 12 şi 13 octombrie, iar fiecare dintre ei a selectat cele mai bune proiecte de la fiecare categorie, conform propriei experienţe profesionale. Acestea toate au fost analizate din nou de juraţi, iar proiectele câştigătoare sunt cele care au obţinut aprecierea şi votul tuturor.

Principiile care au stat la baza selecţionării proiectelor au fost:
– Încurajarea participanţilor din toate filialele organizatoare la a se depăşi, prin distincţia nominalizărilor;
– Promovarea arhitecturii de calitate atât din punct de vedere spaţial cât şi funcţional;
– Valorificarea procesului de creaţie, profunzimea abordărilor dar şi subtilităţile necesarului urban cu toate funcţionalităţile acestora;
– Răspunsul la un context cultural, social-regional şi naţional.