Prezent la Cluj, în cadrul TIFF, la proiecția primelor două episoade din „Bani negri (pentru zile albe)”, regizorul Daniel Sandu ne-a acordat un interviu. În cele ce urmează, puteți afla noutăți despre filmul pe care îl veți putea vedea în curând pe micile ecrane.
Povestea imaginată de regizorul și scenaristul Daniel Sandu, în „Bani negri (pentru zile albe)” este una comică, dar cu un substrat serios. Chiar dacă o să prevaleze divertismentul, filmul se vrea și o reflecție a lumii din zona Balcanilor, în care nu toate lucrurile se desfășoară cum ar trebui, la fel ca în restul lumii civiliate.
Reporter: În seara asta, (n.r. vineri, 7 august 2020), la TIFF , ați venit cu noul serial „Bani negri (pentru zile albe)”. Spuneți-mi de unde a pornit acest serial: de unde v-a venit ideea, ce v-a inspirat?
Daniel Sandu: În urmă cu mai mulți ani am văzut pentru prima dată niște angajați la administrația drumurilor, care reparau semafoare. Și mi s-a părut un loc de muncă atipic, despre care nu mai știam nimic. Nu mi-am pus niciodată problema: cine se ocupă de aceste semafoare, care sunt foarte importante, pentru că până la urmă ele controlează funcționalitatea traficului. Și totuși oamenii ăștia există. Îngrijesc semafoarele, le repară, le schimbă becurile. Și mi-am dat seama că ei sunt oamenii care cunosc cel mai bine traseele mașinilor. Și de aici a plecat ipoteza: ce-ar fi dacă oamenii ăștia care cunosc traseele mașinilor ar fi capabili să gestioneze traficul, încât să direcționeze anumite mașini pe anumite străzi. Și dacă ar fi asta, care ar fi mașinile respective? De ce nu o mașină a băncii? Și dacă direcționează unde trebuie, poate reușesc să o și spargă. Chestia asta a venit la nivel de ficțiune, de distracție. Dar după aia, ani de zile mai târziu, când lucrurile au început să devină serioase și se căuta un subiect de comedie, mi-am dat seama că povestea aia are un potențial, pentru că dacă o pui în contextul unui film precum „The Italian Job” (Jaf în stil italian), unde oamenii ăia, tot așa, redirecționau o mașină a băncii folosind semafoare și duceau mașina aia unde avea nevoie, o atacau la nivelul profesionist. Și atunci, cum ar fi dacă am face chestia asta în România, într-o țară balcanică, unde lucrurile nu sunt atât de precise și oamenii nu sunt atât de profesioniști. Noi nu avem neapărat spărgători cu tradiție, de bănci, cum se întâmplă în alte țări. Mi-am dat seama că de aici ar putea fi un potențial de situații comice și dramatice deopotrivă, care pot fi speculate într-un serial. Și de aici a plecat practic ideea pe care am propus-o celor de la HBO și au acceptat-o.
R: Cât timp v-a luat să scrieți scenariul? Am văzut că sunteți și scenarist și regizor.
Daniel Sandu: Practic din momentul în care le-am propus ideea si ei au zis să începem proiectul, mi-a luat aproape doi ani: dezvoltarea, scrierea, modificarea episoadelor, până să ajungă la maturitatea necesară de a intra în producție.
R: Câte episoade aveți până acum?
Daniel Sandu: Este o miniserie de 6 episoade. Practic el este gândit ca un lungmetraj împărțit în șase capitole, și fiecare capitol împinge povestea mai departe și mai departe, de la început până la sfârșit.
R: Pentru cei care o să se îndrăgostească de serial, aveți de gând să faceți mai multe episoade pe viitor?
Daniel Sandu: Dacă primul sezon va avea succes, este posibil la un moment dat ca HBO să se gândească pentru un al doilea sezon. Dar noi nu gândim lucrurile astea până când nu ne concentrăm pe ce avem acum. Ce avem acum este acest sezon. Chiar dacă nu se va face un al doilea sezon, acest sezon hrănește publicul, duce povestea din punctul A în punctul B și personajele au un circuit complet. Dacă există posibilitatea să se facă un al doilea sezon, acel circuit va continua.
R: Să ne așteptăm la răsturnări de situație, la multă comedie? O să fie și o poveste de dragoste sau pe ce se pune accentul mai mult?
Daniel Sandu: Este comedie, dar nu doar comedie. Povestea se derulează undeva la limita dintre comedie și dramă. Pentru că și în viața de zi cu zi nu râzi tot timpul. Uneori mai și plângi, nu ești tot timpul vesel. Și atunci, pentru un grad mai ridicat de realism, ne-am concentrat aici, între comedie și dramă. Sunt și povești de dragoste, dar sunt povești în special despre relații umane, despre valori, despre ce înseamnă să îți păstrezi inocența și ce înseamnă să eviți să ai tentația de a smulge o bucată dintr-o pradă care de fapt nu ți se cuvine.
R: Până acum, (n.r. vineri, 7 august) câte persoane au văzut serialul ?
Daniel Sandu: Foarte puține, doar oamenii din producție.
R: Ce reacții ați avut de la ei?
Danile Sandu: Oamenii sunt încântați. Avem așteptări mari. Nouă ne place ce a ieșit și sperăm să placă și publicului. În seara asta este prima dată când proiectul vede lumina proiectorului. Vom difuza doar primele două episoade. Serialul va apărea în toamnă pe HBO sau pe HBO GO și oamenii vor avea posibilitatea să-l vadă și să-și facă programul de vizionare în funcție de dorințele fiecăruia.
R: Dacă puteți să ne spuneți, ce buget ați avut?
Danile Sandu: Nu pot să spun, dar pot să spun ca o marjă, că undeva câteva milioane de euro.
R: Suntem la TIFF. Mai rămâneți în Cluj până la final? Apucați să mergeți la filme?
Daniel Sandu: Nu cred că apuc să merg la filme pentru că am venit abia aseară târziu (n.r. joi 6 august). În seara asta e avanpremiera serialului meu de la HBO la care trebuie să particip și mâine plec din TIFF. Mă bucur că am apucat să prind și aceste două zile de TIFF. Mi se pare că e un festival emblematic atât pentru oraș cât și pentru breasla cinematografică. Aștept să treacă pandemia și să se găsească soluții pe viitor, pentru edițiile viitoare, ca TIFF-ul să redevină magnetul de spectatori care era anul trecut, acum doi ani și așa mai departe.
R: La ce seriale vă uitați în acest moment?
Daniel Sandu: În ultimele luni m-am uitat la „Succesiunea” de pe HBO, la „Cea mai puternică voce”, tot de pe HBO și la „Watchmen”, care de altfel este favoritul la premiile Emmy de anul ăsta. Are 26 de nominalizări. Astea sunt ultimele trei la care m-am uitat.
R: Cu ce actori v-ar plăcea să lucrați (din țară și din străinătate)?
Danile Sandu: Aaa, sunt mulți, sunt mulți…
R: Așa, de vis? Un vis?
Daniel Sandu: Cred că Tom Cruise. Dar sunt foarte mulți actori extraordinari cu care mi-aș dori să lucrez, doar dacă s-ar potrivi pe personajele proiectului la care aș lucra. Adică chiar dacă îți dorești să lucrezi cu Tom Cruise, ai un proiect în care nu se potrivește cu personajul, n-are nicio relevanță că îți dorești să lucrezi cu el. Cel mai important lucru este ca actorul la care visezi, să se potrivească ca vârstă, ca atitudine, ca înfățișare, cu personajul pe care îți dorești să îl interpreteze. Sunt mulți actori, inclusiv și români, și americani, și francezi. Sper să se întâmple la un moment dat.
Scris de: Alieta Pojar
